Cuvinte blonde...

Simteam nevoia sa mai scriu ceva pe langa tristetea care imi inunda sufletul..dar intr-o alta postare...cum ...dealtfel..si fac:)Eu desi sunt trista...nu vreau sa arat...Stiu ca in postarea anterioara am vorbit despre asta...dar nu am aratat la propriu:D.Intotdeauna e mai frumos sa pari vesel si sa-i poti ajuta pe ceilalti sa-si recapete zambetul pe buze...desi tu esti distrusa...:) Vreau sa scriu o poezie de-a mea...am mai scrs-o si pe celalalt blog...dar aici nu....:D Poezie Vreau un strop de fericire, Nu mai vreau dezamagire! Iau o gura de speranta, O sa-ncep o noua viata! Si cu sufletu-mi in palme, (Unghiile-s ca niste arme) Caldura lui s-o gaseasca, Ca un fulg sa se topeasca! Sufletu-i in palma mea, Viata...e o lupta grea! Nu sunt eu o mare cunoscatoare a vietii insa stiu ca pentru orice se da o lupta...si atunci cand mananci,trebuie sa deschizi gura si chiar sa mersteci...ioi...Apai sa obtii ceva....si sa mai si ramana langa tine?!...Un lucru e sigur :"Dupa rau vine si bine...

In clipa de fata,starea mea este o "varza" totala...Nici nu stiu daca rad sau plang,daca visez sau e realitate...Nu mai stiu nimic...Desi tot ce se intampla as vrea sa fie un vis...mi-e frica...pt ca nu e. Vine Craciunul...anul asta nu-l astept,stiu ca va fi cel mai urat din viata mea.In mod normal e sarbatoarea mea preferata...dar anul asta nu mai e.E rau cand nu il petreci alaturi de cineva drag...foarte.Poate ca am ajuns sa fiu chiar pesimista in momentul asta...Nu stiu....Nu mai stiu nimic....Insa...de un lucru sunt sigura,imi raman alaturi anumite persoane care vor face tot posibilul ca mie sa-mi fie bine..si macar de dragul lor,zambetul imi va invada fata...sper!

Foarte tare:)))

Nu am scris o perioada destul de lunga de timp...dar decat sa scriu tampenii(bine,nu ca astea nu ar fi...dar nah..:D)si cred ca acum ar fi cazut sa scriu.Ulmita perioada pot spune ca a fost una critica...Toate au mers prost..Nu stiu cum se poate asa ceva.Incepand de la un simplu permis de condure pana la familie...nimic bun.Urasc insiruirea asta de rautate.Dar ziua de astazi a adus un lucru bun,unul care sper ca va schimba intreaga situatie si ca va intoarce "firul narativ" la 180 de grade....Chiar am nevoie de asta.Ok..sa spun de ce...astazi am zambit(in adevaratul sens...nu numai mimarea unei stari de fericire)Am avul la scoala de prezentat un proiect,si colegii nostrii chiar ne-au apreciat,ceea ce a contat foarte mult.Bine poate nu e o chestie prea semnificativa pt unii...dar pe mine m-a facut sa zambesc si asta a contat. Trecand de la una la alta...intr-una din serile trecute profilul la care ma aflu(referitor la scoala)mi-a inundat trupul si si-a spus cuvantul....Frazele...

Nu mai stiu care e viata mea de ceva timp incoace...Adica stiu dar nu e aia pe care o stiam eu,plina de energie si plina de zambete si alte chestii frumoase..Acum simt nevoia unei imbratisari mai mult ca oricand. Cand nu sunt in casa e atat de bine,cand sunt in jurul prietenilor,sau nu numai...am spus bine prima data.."cand nu sunt in casa"...In schimb cand sunt inconjurata de cei patru pereti ai camerei mele...simt ca mor,gandul meu zboara la lucruri pe care nu vreau sa le gandesc(nu moarte...Doamne fereste)...Vreau sa ies...dar totusi nu singura:D...si nu sunt pretentii....doar nevoi...Nu ai simtit niciodata nevoia sa fii imbratisat?sau sa ti se sopteasca la ureche ca va fi bine?Ei bine eu am simtit...si simt acum...dar nah...asta e...

Am mai avut un blog...insa am fost nevoita sa renunt la el..Dar am decis ca totusi ar fi bine sa am un loc in care sa pot scrie indiferent ca voi fi criticata sau nu. In cazul in care vreti sa cititi de pe fostul meu blog puteti intra aici . Sper sa va placa.... In orice caz...acum am un blog nou...:D...voi posta aici de acum inainte...sper sa ma descurc,intotdeauna inceputul e mai greau,dar nah....trecem peste el...Ca prima insemnare cred ca ajunge.Cu siguranta azi voi mai scrie ceva.Dar nu acum...:)