Treceți la conținutul principal

chestii

Deja sunt 5 zile de cand am intrat in 2011.Pana acum am tot lenevit,spre surprinderea mea nu m-am ingrasat,ba chiar mai mult,am slabit...Ciudat!
S-a terminat si vacanta,azi e miercuri si eu tot nu am trecut pe la facultate.Maine fie ca vrea,fie ca nu,trebuie sa ma duc ca nu vreau sa-mi las anumite lucruri neterminate.
Vocea mea inca nu si-a revenit.Am cantat,am dansat,am tipat,am stat si in curent(nasol moment)si mi s-au cam inflamat corzile vocale.Acum,cred ca ma ia si raceala.Vorbesc pe nas,tusesc si mai si stranut dupa ce ma trec fiori reci prin corp.Nu as face nimic altceva decat sa stau in pat,sub patura,sa ma uit la tv sau sa termin de citit cartea pe care am inceput-o.Insa...ma gandesc ca ar cam trebui sa ma apuc de invatat,ca maine poimaine vine doamna Sesiune.Sincer,cand ma gandesc la examene nu mai vreau sa citesc absolut nimic,nici macar frumoasa carte care ma asteapta pe noptiera.Ma rog:-J,fac eu cumva,nu?
Nu am mai scris de foarte mult timp pe blog.Nu am avut ce.Si acum scriu lucruri aiurea,dar pur si simplu vreau sa scriu.Gata pentru moment cu imaginatia,asta-i viata reala-trece timpul ca nebunu,ma plictisesc,nu am chef de nimic,vreau sa dorm,vreau sa mi se vindece vocea,si...mai departe nu mai stiu.
Imi simt ochii grei si corpul moale.Cred ca ma pun in pat,ma inveles,beau un ceai si dorm.Pff,dar nu pot,am de facut un referat!Nasol moment!


P.S.: Imi place mult melodia,in momentul ata as asculta-o la nesfarsit!
Snow Patrol-run
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Melancolie

M-a cam apucat melancolia de mana,si vad ca vrea sa ma traga alaturi de ea,in fundul patului desfacut si plin de lacrimi uscate. Asa as vrea sa dau vina pe vremea asta cacacioasa,dar nu pot,stiu ca nu din cauza ei am starea asta de tot rasul altora,nu al meu. Vad ca lacrimile incearca din rasputeri sa-mi mangaie obrazul,dar genele se impotrivesc,vor sa le tina captive in temnita ochilor. Doua tot au reusit sa evadeze,dar pupilele joaca rolul paznicilor,poate isi vor face si ele bine meseria la fel cum au facut jardienii plamani in postarea de mai jos. Butoiul de lacrimi uitate a iesit putin la suprafata oceanului de melancolie,dar poate am sansa sa gasesc o sticluta de fericire.Pune o picatura pe o foaie veche,scrie cu ea sarutul tau,bag-o in sticluta si arunc-o pe marea mea,pentru a-mi aduce zambetul asa cum faci mereu. O voi astepta!
Un comentariu
Citiți mai multe

Vis

Uneori ma uimeste subconstientul meu.Cat de departe poate sa ajunga!?Cat de intortocheate pot fi unele vise!?Mi-ar placea chiar mult sa le descifrez,dar doar pe unele dintre ele,nu pe toate. E atat de ciudat cum poti disparea dintr-un loc intr-altul in mai putin de o fractiune de secunda dar actiunea ramane aceeasi,cum din urata uratelor esti mai frumoasa decat zeita frumusetii,cum vorbesti cu mama in corpul tatalui... De ce scriu acum despre vise?Ei bine,din cauza ca noaptea trecuta am avut un vis foarte ciudat si am incercat sa-i dau de cap,sa vad de la ce a pornit totul. Mie-mi plac mult povestile,legendele si chestiile de genu.Am o pretena care,saraca,e inebunita,de fiecare data cand aflu ceva nou ii spun si ei,ii multumesc ca ma asculta chiar si atunci cand,poate,nu vrea(la fel e si cu proverbele,imi plac proverbele,si am momente in care la fiecare fraza trebuie sa adaug cate unul,bineinteles sa aiba legatura cu subiectul),din nou,multumesc Andreea ! Asa,sa scriu in continuare tre...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Crini

Uneori vantul din exterior se inteteste in interiorul trupului meu.Inima e o piatra agatata de lantic,o piatra in multe culori stravezii.Acesta este motivul pentru care ecoul vantului rasuna din toate colturile.Venele fiind goale,motorul fiind stricat. Inelul negru de pe deget incearca sa semnifice legatura pe care o am cu cinii,cu crinii albi asezati frumos in vaza,in vaza unui pictor care isi aranjeaza pe panza toata bucuria,tristetea... Trandafirii uscati se odihnesc si acum pe birou.Asteapta ziua in care vor invia,in care isi vor recapata culoarea de altadata. Ei sunt singurii care stiu ca in acea zi vei veni tu cu o vaza plina de crini albi.Tu vei fi cel care le va reda culoare,care va reda inimii forma si textura initiala si care va transforma inelul negru intr-unul plin de cuvinte. Crinii imi stiu secretul,imi stiu gandurile,ma stiu pe mine.Nu pe cea care se zareste in oglinda,ci pe cea care se oglindeste in ochii albastrii uneori inundati de lacrimi,fie ca sunt ele de fericire ...
3 comentarii
Citiți mai multe