Cuvinte blonde...

Mi se face pielea de gaina!Ce vorbesc?Nu de gaina,de GASCA!Si toti fiorii astia ma trec inca de la primele acorduri ale chitarii!Iar cand incep si cuvintele sa curga,pff...imi ajung pana in maduva oaselor! E una dintre melodiile alea care ma ating exact acolo unde trebuie si care,fara niciun pic de greutate,reusesc sa imi culeaga o lacrima.:D

"Au trecut clipele(vazand cu ochii) in timp ce noi doi povesteam.Dar a trebuit sa plece,la fel si eu…. … S-au dus si lunile,asemeni clipelor petrecute la cafenea.Dar astazi nu puteam sa stau singura in casa,trebuia sa vorbesc cu cineva.Asa ca m-am intalnit cu Anca!Simteam nevoia sa o vad,sa ii spun anumite lucruri.Astfel,conversatia noastra a inceput: -Anca,mi-e frica! -De ce? -Imi e frica de ce simt.Si da,ma refer la el.Simt chestii pe care nu le-am simtit niciodata.Mi-am dat seama ca tot ce am crezut ca am simtit pana acum au fost doar iluzii.Ma intreb daca viata asta e plina de iluzii?! Ma intreb daca ce simt pt el acum e doar o iluzie,daca traiesc intr-un vis,intr-un glob fragil care se poate sparge oricand?!Mi-e frica de tot ce simt.Cine spunea ca iubirea(mi-e greu sa spun cuvantul asta,mi-e foarte greu,sau poate mi-e doar frica sa il spun si din cauza asta vreau sa cred ca mi-e greu sa il scriu,sa il rostesc,sa il simt...)e o complexitate de trairi,a avut dreptate....

Tie iti e frica de ceva?De cineva?Sau poate ai un cosmar care ti se repeta? Mie da,imi e frica de anumite lucruri,poate ca unele dintre ele sunt banale,insa pe mine ma inspaimanta. Ei bine,de cand sunt mica ma "urmareste" un cosmar: Sunt in mijlocul unui cerc format din oameni care se tin de mana si incep sa se invarta. Liderii cercului sunt tati si "Mona Lisa"(da,tabloul lui Da Vinci-care,atunci cand il vad,ma trec fiorii).Toti cei care fac parte din cerc ma privesc fix,si se invart,se invart repede,tot mai repede,pana cand se apropie de mine.In tot acest timp,pe fundal se aude o muzica...nu pot sa descriu.E linistitoare dar in acelasi timp inspaimantatoare!Sa revin,intentia celor din cerc e sa ma omoare.Insa,de fiecare data cand ajung langa mine,ma trezesc tipand,plangand. Stiu de la ce a pornit cosmarul,in urma carei intamplari.Dar totusi  sunt curioasa ce inseamna.Ce mesaj imi trimite inconstientul(asa cum a sustinut Freud)?Cum pot scapa de frica aia terib...

My favorite season came si odata cu el a venit si "mini inspiratia": Ma uit cum zboara o frunza-n aer, Zambesc nostalgic si ma-nchin, Imi plec privirea intr-o doara Si vad cum curge mult venin. Ma-ntreb de unde-atata ura In Universul efemer? Zambesc din nou,si iau o gura Din aerul cazut din cer. Dar sa revin acum la Toamna, Ce-i o femeie intre nori, Cu suflul ei si cald si rece, Iti mangaie pielea in zori, Iti si sopteste la ureche Dulci cuvinte cenusii Si inima ti-o strange-n brate Pana cand Vara va veni. Nu am mai scris poezii de mult timp,dar acum asta am simtit:D...am simtit ca vreau sa scriu. P.S. :

Ma pierd in ganduri,ratacesc in vise,dar ascult muzica inimii tale,ma las ghidata de suflul tau si reusesc sa ies la lumina.Desi,sincera sa fiu,nu ma supar sa fiu in taramul acela,al ratacirii,pentru ca toate lucrurile duc la tine.Simt ca sunt mult mai vie decat am fost vreodata.Acum nu mai traiesc doar pentru mine,simt ca traiesc si pentru tine...Aiurea?Poate,dar imi place. Citesc cartea vietii zi cu zi,si e mult mai bine.Traiesc acum,chiar daca uneori visez,macar visez in prezent,iar trecutul imi pare atat de vag.Sunt atat de multe lucruri si totusi...atat de putine! Dansez in fata unei oglinzi mari in care e reflectata o fata zambitoare,plina de viata.Razele Soarelui arunca sclipici in ochii ei si in parul ei auriu.As putea jura ca ma pot pierde in albastrul lor(al ochilor),insa,pana sa se intample asta,realizez ca fata aia sunt chiar eu,asa cum am mai scris,mai vie ca niciodata. Melodia asta ma face sa dansez,sa visez,sa cant...

Versurile

Pana si vantul e pervers,mereu incearca sa traga cu ochiul,sa vada si el ce am pe sub haine. Iar tu...spui de mine ca sunt,ca om!