Cuvinte blonde...

Visul.... Uneori imi doresc enorm sa ma trezesc,sa ies din cosmar.Sa nu mai alerg in cerc,sa nu mai simt durerea,care pare atat de reala.Sa ma trezesc si sa stiu ca tu esti langa mine si ca ma imbratisezi fara sa ma intrebi ce s-a intamplat.E greu sa povestesti ce ai visat,mai ales cand vrei sa fugi de acele ganduri... Deltfel, sunt dati in care nu as vrea sa ma trezesc...As dormi la nesfarsit.E prea frumos in unele vise.Simti linistea,placerea,iubirea,simti tot ce iti doresti... Pana acum nu a fost o zi tocmai placuta.Am avut o stare ciudata si...totul a pornit de la un vis. Dar asa cum am scris si pe Facebook,astazi voi purta un singur accesoriu,si anume : zambetul. Indiferent de starea pe care am avut-o,am zambit.Si asta ajuta :) O zi frumoasa! P.S. pag. de facebook: click

"O iubire mare e o capodopera de-o categorie oarecare,tot asa de irealizabila pentru comunul oamenilor ca si capodoperele de pictura sau poezie,de politica sau de razboi.... .................. Capodoperele de amor sunt rare,si sunt mari probabilitati sa ramana necunoscute.Ele nu se fac pentru glorie ca celelalte;fug de lumina,care le omoara. Lumea distrata trece pe langa ele ca un calator peste o mina de diamante,fara sa le vada,sau fara sa le deosebeasca de pietrele vulgare.Cand lumea incepe sa vorbeasca despre o mare dragoste,sa nu va incredeti.In aceasta materie tot ce se spune e prin fapt chiar scos din chestiune: floarea de noapte,floarea de tacere,nu mai exista de indata sa traiasca numai pentru sine. Capodoperele de iubire sunt atat mai rare cu cat trebuie facute in colaborare." E.M. de Vogue- "Jean d'Agreve"

Caldura patului si torsul pisicii m-au condus intr-o clipita in taramul viselor.... "Te tin de mana...Pasim usor pe plaja acestei insule!Luna,ne zambeste si ne face cu ochiul.Cred ca ea iti cunoaste planul.Valurile marii se sparg usor de picioarele mele.E un sentiment foarte placut.Nisipul,ramas cald de la razele Soarelui,imi gadila  degetele,apa,deasemeni calduta,imi mangaie  gleznele iar mana ta fierbine o strange gentil pe a mea. Nu stiu incotro ne intreptam.Dar am incredere in tine.La un moment dat te opresti pentru a ma saruta.Am simtit cum mi se inmoaie picioarele sub atingerea blanda a buzelor tale.Am inchis ochii...Inima,ei bine,inima a inceput sa cante sub indemnul Lunii.Eram doar noi doi.... Nu am mai mers mult.Stiam eu ca ai planuit tu ceva.Nu se putea altfel!Mereu reusesti sa ma surprinzi...fie cu o vorba,fie cu o sarutare,fie cu un astfel de plan. Foc,paturica,vin,pahare....Tu si Eu!" Probabil am vorbit ceva,pentru ca m-am trezit cu pisicuta pe fata.Off,pa...

O sa scriu o scurta poveste.Personajele sunt fictive...in cazul in care considerati ca va reprezinta,ei bine...va inselati(sau poate nu)! "A fost odata ca niciodata,ca de n-ar fi nu s-ar povesti... O fata frumoasa,dar aceasta nu era singura la parinti,ca in mai toate povestile pe care le cunoastem... "Luceafarul: Si era una la parinti Si mandra-n toate cele Cum e fecioara printre sfrinti  Si luna printre stele".... Si fata noastra era asemeni celei din descrierea lui Eminescu. Pletele de aur ii mangaiau umerii catifelati si ii imbracau gatul parfumat iar ochii ei...ochii ei faceau concurenta Cerului. Se face ca fata noastra,intr-o iarna urata,geroasa,s-a imprietenit cu un baiat care de mult ii facea curte.Ea,la inceput,nu a vrut,l-a refuzat,si nu din cauza ca facea pe interesanta,ci pur si simplu pentru ca nu o atragea,ba chiar mai mult,era la propriu enervata de comportamentul lui de Don Juan de doi lei. Dar intr-o zi,nu stiu cum s-a facut ca s-a intalnit cu ...

Emotiile si-au spus din nou cuvantul in seara aceasta.Ma simt acoperita de un val al lor.Dar te privesc.Imi place sa ma uit la tine.Sa iti analizez miscarile,pasii,cuvintele,respiratia.Camera e plina cand esti tu in ea.Numai parfumul tau umple jumatate. Zambesc.Pana si ochii,ce erau odata impaienjeniti de lacrimi,imi rad.Datorita tie. Dimineata,deasemenea.Raman in pat sa te privesc in timp ce tu te ridici sa aduci cafeaua.As ramane acolo.In asternuturile tale,in parfumul tau,fara sa ma misc o zi intreaga.As astepta noaptea...sa te asezi din nou langa mine,sa ma privesti,sa ma mangai,sa imi soptesti lucruri pe care nu mi le-ai mai spus.Sau daca da,sa mi le repeti.Imi place vocea ta,e ca un cantec de leagan.Ma linisteste,ma ajuta sa adorm...Ma incarca cu energia necesara pentru ziua care va urma.

Doua strofe frumoase din poezia "Fara cuvinte",a domnuluiCristian Stroe. "Pe cand traim,ne place in viitor sa credem, Tot ce-n prezent gresim,atunci vrem sa le dregem. De ne-apucam s-o facem,nu-i mult prea jignitor, Caci moartea nu-i decat superlativ de viitor! Contrastele formeaza prezentul ce-l traim: Sa respiram,din suflu frecvent noi ne oprim, Ca sa puteam cu ochii sa admiram fiinta Adesea ii inchidem,chiar daca alta ni-e dorinta!" Sper sa va placa.Mie mi-au placut mult.Mai bine zis,mi-au placut toate poeziile acestui domn.Un om minunat care mi-a daruit cartea lui,cu urmatoarea dedicatie: "Cu placere,pentru Teodora Cotirlea,un suflet care intelege.".Aceasta dedicatie m-a facut sa raman "Fara cuvinte",asemeni titlului acestei poezii. Tin sa multumesc inca o data pentru acest minunat dar!