O sa scriu o scurta poveste.Personajele sunt fictive...in cazul in care considerati ca va reprezinta,ei bine...va inselati(sau poate nu)!
"A fost odata ca niciodata,ca de n-ar fi nu s-ar povesti...
O fata frumoasa,dar aceasta nu era singura la parinti,ca in mai toate povestile pe care le cunoastem...
"Luceafarul: Si era una la parinti
Si mandra-n toate cele
Cum e fecioara printre sfrinti
Si luna printre stele"....
Si fata noastra era asemeni celei din descrierea lui Eminescu.
Pletele de aur ii mangaiau umerii catifelati si ii imbracau gatul parfumat iar ochii ei...ochii ei faceau concurenta Cerului.
Se face ca fata noastra,intr-o iarna urata,geroasa,s-a imprietenit cu un baiat care de mult ii facea curte.Ea,la inceput,nu a vrut,l-a refuzat,si nu din cauza ca facea pe interesanta,ci pur si simplu pentru ca nu o atragea,ba chiar mai mult,era la propriu enervata de comportamentul lui de Don Juan de doi lei.
Dar intr-o zi,nu stiu cum s-a facut ca s-a intalnit cu el.Mare i-a fost prostia!Au fost impreuna foarte putin timp.Vorbele lui dulci,de doi bani,au facut-o sa viseze....din pacate!
Fata noastra a avut de suferit in urma acelei decizii luate fara sa gandeasca.Lumea s-a intors impotriva ei,a fost judecata pe nedrept.De ce?Ei bine,pentru ca acest asa zis Don Juan s-a impacat cu fosta lui prietena.
Draguta din poveste,nu s-a suparat!Din cauza ca intelegea ce inseamna dragostea si niciodata nu a incercat sa fie o piedica in calea ei.
In timp ce suspinele provocate de dezamagire ieseau fara incetare din pieptul ei micut,a aparut un print,dar nu calare!
Lumea a vorbit,s-a rostogolit,toti au comentat,lor...nu le-a pasat!
(Fir-ar sa fie,si aici scriu in rime!Dar nu-i nimic,sa continuam...)
Fata noastra nu a inteles mult timp din ce cauza cei care pretindeau ca tin la ea erau acum impotriva si o judecau.Pai atunci cand sustii lucrul acesta,ca tii la o persoana,nu esti fericit cand o vezi fericita?Nu stiu,intreb si eu,naratorul acestei scrurte povesti...
In fine,important e ca acum,draguta fata e fericita alaturi de printul ei!Chiar daca uneori mai intalneste priviri urate,strambe,in timp ce merge linistita pe strada(lucruri care denota lipsa bunului simt.Ce-i trecut,trecut ramane,la fel si cu Vegas-ul,nu-i asa? )
S-am incalecat pe-o sa,si v-am spus povestea mea! "
Putin sarcasm,pt o zi cu multe zambete!
Repet,e o inventie,NU va regasiti in poveste!
:)
"A fost odata ca niciodata,ca de n-ar fi nu s-ar povesti...
O fata frumoasa,dar aceasta nu era singura la parinti,ca in mai toate povestile pe care le cunoastem...
"Luceafarul: Si era una la parinti
Si mandra-n toate cele
Cum e fecioara printre sfrinti
Si luna printre stele"....
Si fata noastra era asemeni celei din descrierea lui Eminescu.
Pletele de aur ii mangaiau umerii catifelati si ii imbracau gatul parfumat iar ochii ei...ochii ei faceau concurenta Cerului.
Se face ca fata noastra,intr-o iarna urata,geroasa,s-a imprietenit cu un baiat care de mult ii facea curte.Ea,la inceput,nu a vrut,l-a refuzat,si nu din cauza ca facea pe interesanta,ci pur si simplu pentru ca nu o atragea,ba chiar mai mult,era la propriu enervata de comportamentul lui de Don Juan de doi lei.
Dar intr-o zi,nu stiu cum s-a facut ca s-a intalnit cu el.Mare i-a fost prostia!Au fost impreuna foarte putin timp.Vorbele lui dulci,de doi bani,au facut-o sa viseze....din pacate!
Fata noastra a avut de suferit in urma acelei decizii luate fara sa gandeasca.Lumea s-a intors impotriva ei,a fost judecata pe nedrept.De ce?Ei bine,pentru ca acest asa zis Don Juan s-a impacat cu fosta lui prietena.
Draguta din poveste,nu s-a suparat!Din cauza ca intelegea ce inseamna dragostea si niciodata nu a incercat sa fie o piedica in calea ei.
In timp ce suspinele provocate de dezamagire ieseau fara incetare din pieptul ei micut,a aparut un print,dar nu calare!
Lumea a vorbit,s-a rostogolit,toti au comentat,lor...nu le-a pasat!
(Fir-ar sa fie,si aici scriu in rime!Dar nu-i nimic,sa continuam...)
Fata noastra nu a inteles mult timp din ce cauza cei care pretindeau ca tin la ea erau acum impotriva si o judecau.Pai atunci cand sustii lucrul acesta,ca tii la o persoana,nu esti fericit cand o vezi fericita?Nu stiu,intreb si eu,naratorul acestei scrurte povesti...
In fine,important e ca acum,draguta fata e fericita alaturi de printul ei!Chiar daca uneori mai intalneste priviri urate,strambe,in timp ce merge linistita pe strada(lucruri care denota lipsa bunului simt.Ce-i trecut,trecut ramane,la fel si cu Vegas-ul,nu-i asa? )
S-am incalecat pe-o sa,si v-am spus povestea mea! "
Putin sarcasm,pt o zi cu multe zambete!
Repet,e o inventie,NU va regasiti in poveste!
:)
Comentarii
Trimiteți un comentariu