Treceți la conținutul principal

o poveste de cateva ore...:)


Iata ca a sosit si prima zi de scoala(cea de dupa vacanta de Craciun,ar fi oribil ca aceasta prima zi sa fie cea din 15 septembrie).
Zaream cladirea!Culoarea portocalie a acesteia nu mai avea aceeasi intensitate.Era pala...De ce?Priveam in jurul ei si zapada imi capta atentia.Unde era albul pur(nu albul sigur de la Tide sau Ace,nici nu mai stiu) ci al acesteia.De ce zapada avea o tenta portocalie?Abia mai tarziu mi-am dat seama ca vopseaua care "incatusa" peretii cladirii se scursese pe zapada.
Pasii mei lasau in spate niste urme care cu greu puteau fi ascunse.Frigul le ingheta.Inspaimantata mi-am continuat drumul,cu foarte mare vigilenta(nu ca ar fi criminali in jur,dar alunecam...)
Iata-ma ajunsa in fata imensei usi(care...apropo se deschide invers).Mana ezita in incercarea de a apasa pe clanta.Dintii mi-au cuprins buza inferioara si astfel curajul imi inunda venele... Am apasat!
Straniul sunet am deschiderii acestea mi-a facut inima sa ajunga in cizme(sa nu spun in chiloti,ca e prea sus).Piciorul a inceput sa-mi tremure(cred ca bataile inimii erau de vina).Nu vroia sa treaca pragul.Probabil stia ca inauntru se afla tot felul de fiinte,unele pe cale de disparitie,altele nu(printre care imediat ma numaram si eu)care il vor inspaimanta.
Insa,era pustiu.Sinistrul ecou al pasului meu m-a imbratisat.Ma simteam incoltita,captivata de frica!Dar inima s-a gandit ca totusi ar fi mai bine sa ia liftul,decat sa urce atatea scari(respectiv coaste)pana in camera ei.Celalalt picior,mai curajos,a patruns si el in isterime.Astfel am ajuns in clasa.Caldura m-a invelit(desi nu vroiam asta) si au trecut orele.
CEva ciudat s-a intamplat...o broascuta sau un potential print,cine stie,se afla printre noi...asta-i cam alta poveste....

Acum sunt acasa,desi nu as vrea...Si scriu toata chestia asta.Mai am putin si termin,dar se pare ca degetele nu vor sa se opreasca.S-au indragostit de tastatura...Macar NU e o iubire imposibila!
Gata!..

P.S.:imaginea mi-a placut....cum am tot dat sinonime cuvantului "straniu" cred ca se potriveste...

Comentarii

  1. Le Adriana4 ianuarie 2010 la 16:14

    imaginea ma face sa ma gandesc la Bacovia sau Poe... cam acelasi sentiment il transmit si poeziile lor:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Teodora-Rebeca5 ianuarie 2010 la 14:03

    dap...ai dreptate..."sinistru","moarte"...cam d-astea

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Respect

Nu am trait atunci...si imi pare rau. "Atunci" = vremuri in care respectul era pe primul loc. Urasc sa ascult cuvintele si sa nu vad faptele,dar urasc si mai tare sa vad altfel de fapte. Uneori am impresia ca sunt plina de ura.Si incerc sa scap de ea,dar anumite lucruri mi-o aduc din nou in minte. Urasc oamenii care spun ca le pasa si de fapt de ignora.Pai daca nu ma vrei in viata ta,e simplu...lasa-ma sa plec. In ultima perioada am trecut prin niste stari total contradictorii.Iubire-ura;neincredere-increde;putere-slabiciune...Am obosit,psihic. Da,sunt tanara,dar nu imi plac oamenii ipocriti!Si ma bucur ca avem abilitatea de a alege.Insa,ma intreb,stim,de fapt,de la inceput ce alegem? Ok,imi trebuie o balanta! Dar ce vorbesc?! Eu insami am ascendentul in aceasta zodie...Deci,trebuie sa cantaresc! :)
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Pentru voi...toti!

            Tinand cont ca astazi a fost 8 Martie (Ziua Mamei sau Ziua Femeii), am incercat sa aflu de la barbati ce inseamna aceasta pentru ei. Inainte de a scrie raspunsurile lor, as vrea sa scriu cateva dintre “definitiile “ femeii rostite de anumite personalitati… Femeia este o mâncare pentru zei, gătită de diavoli – William Shakespeare Femeia este un cadou care te alege – Georges Brassens Femeia este muzica rătăcita în carne – Emil Cioran Femeia este lucrarea de diplomă a lui Dumnezeu la examenul de estetică – Vasile Ghica Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lăsa extraordinarul să pătrundă în lume - Gabriel Liiceanu Femeia, prin frumuseţea ei fizică şi morală, este marele stimulent al vieţii pentru omul normal, pictor, sculptor, muzician, poet, filosof şi om de ştiinţă, ca şi când în fiinţa ei şi-ar fi dat mâna toate cele nouă muze, fiice ale lui Zeus şi ale zeiţei Mnemosina – Dan Begu Femeia e forta motrica a vi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Vorbe,ganduri asternute

Ma gandeam la mine.La ce sunt,la ce fac,la ce vreau.Un singur raspuns mi-a venit in minte pentru toate trei intrebarile.Sunt un pictor.Ce-i drept,nu asemeni lui Picaso sau Stefaniei Nistoreanu  . Eu sunt pictorul propriei mele vieti.Imi pictez fiecare zi in functie de starea care ma incerca.Uneori folosesc doar griul,alte ori doar albastrul,iar acum...acum nici nu stiu,cred ca am un curcubeu,dar am adaugat si cele doua nonculori,alb si negru.Am strans o multime de tablouri.Cate zile atatea imagini.Urmatotul vreau sa reprezinte viitorul,si la el sa ma opresc.M-am saturat sa ilustrez zile trecute,acum vreau unul care sa imi arate calea catre viitor. Cu acest pod imi voi incepe tabloul,dupa care voi adauga toate lucrurile,peisajele,sperantele,sentimentele.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe