Celtic Woman - You Raise Me Up
"Flacara din ochii tai se potriveste perfect cu cadrul in care ma aflu-cu focul din semineu si cu lumanarile aprinse,frumos mirositoare.
Am gasit cadrul perfect.Tu,bineinteles,esti in el.
Imi pictez in minte fel de fel de tablouri,fie ca sunt ele mai siropoase,fie ca nu,sunt ale mele.
Muzica lenta ne indeamna,parca,sa intram intr-un dulce sarut.
Flacara din semineu danseaza si ea alaturi de iubitul ei,Oxigenul.Nu poate trai fara el,la fel cum nici ochii mei nu pot trai fara ai tai.Acestia se contopesc la fel cum o fac Marea si Cerul.In cazul nostru eu sunt marea,tu esti cerul,iar linia orizontului este...ei bine este iubirea noastra.
Culorile din camera se joaca alaturi de umbrele care mai de care mai vioaie.Parc-ar fi niste copii aflati in pauza mult asteptata.
Asemeni lor se joaca si fiorii in trupul meu.Tu esti cauza!
Inca nu ninge afara,nu e nici foarte frig,vantul insa e taios.Eu cred ca e gelos pe noi,pe iubirea noastra.De el fug toti,toate.Saracul vant...Dar nu despre el este vorba in toata povestea asta.Te gandesti cat de frumos ar fi daca fulgii ar dansa in aerul inghetat al serii iar noi doi am sta imbratisati in fata acestui foc bland,in parfumul dulcilor lumanari?Ar fi dragut,nu iubitule?Dar nu-i nimic,acum e prezentul,si viitorul va fi atunci.Noi suntem,am fost,si poate vom fi,dar important e ca suntem aici,acum."
Flacara devenea din ce in ce mai difuza,umbrele si culorile din ce in ce mai sterse,iar cei doi...din ce in ce mai indragostiti.
"Flacara din ochii tai se potriveste perfect cu cadrul in care ma aflu-cu focul din semineu si cu lumanarile aprinse,frumos mirositoare.
Am gasit cadrul perfect.Tu,bineinteles,esti in el.
Imi pictez in minte fel de fel de tablouri,fie ca sunt ele mai siropoase,fie ca nu,sunt ale mele.
Muzica lenta ne indeamna,parca,sa intram intr-un dulce sarut.
Flacara din semineu danseaza si ea alaturi de iubitul ei,Oxigenul.Nu poate trai fara el,la fel cum nici ochii mei nu pot trai fara ai tai.Acestia se contopesc la fel cum o fac Marea si Cerul.In cazul nostru eu sunt marea,tu esti cerul,iar linia orizontului este...ei bine este iubirea noastra.
Culorile din camera se joaca alaturi de umbrele care mai de care mai vioaie.Parc-ar fi niste copii aflati in pauza mult asteptata.
Asemeni lor se joaca si fiorii in trupul meu.Tu esti cauza!
Inca nu ninge afara,nu e nici foarte frig,vantul insa e taios.Eu cred ca e gelos pe noi,pe iubirea noastra.De el fug toti,toate.Saracul vant...Dar nu despre el este vorba in toata povestea asta.Te gandesti cat de frumos ar fi daca fulgii ar dansa in aerul inghetat al serii iar noi doi am sta imbratisati in fata acestui foc bland,in parfumul dulcilor lumanari?Ar fi dragut,nu iubitule?Dar nu-i nimic,acum e prezentul,si viitorul va fi atunci.Noi suntem,am fost,si poate vom fi,dar important e ca suntem aici,acum."
Flacara devenea din ce in ce mai difuza,umbrele si culorile din ce in ce mai sterse,iar cei doi...din ce in ce mai indragostiti.
imi place sa citesc povestioarele astea... si se simte un soi de evolutie intr-ale scriusului... foarte frumos :)
RăspundețiȘtergere