Niciodata nu am fost buna la desen.De fiecare data cand am incercat sa ating varful creionului pe hartie am avut rezultatele unui copil de doi anisori,in niciun caz ale unei tinere.In schimb,mereu am folosit cuvinte.
Cu ajutorul lor am admirat o multime de tablouri,mi-am croit drum in lumi nemaivazute,am colindat poteci pe care niciun picior de om nu le-a atins vreodata.
Imi place sa ma pierd,sa ratacesc intr-o lume doar a mea.Fruct al propriei mele imaginatii.Uneori mi-as dori sa pot ramane acolo,uitata,fara cale de intoarcere.
Dar totusi,poate e bine ca ma intorc la realitate.Si stii de ce?Pentru ca de fiecare data cand ajung aici,in adevarata realitate,incerc sa aduc un aer de mister,un val de zambete si speranta.
De ce am spus "adevarata realitate"? Ei bine,pentru ca,de cele mai multe ori,realitatea mea nu e si realitatea ta.Ce simt eu nu simti si tu.Sau poate simti,dar altfel.Tocmai din aceasta cauza suntem atat de minunati,noi oamenii.Oricat de asemanatori am fi,chiar daca traim in aceeasi zona,calcam pe acelasi pamant,vedem cu totul altfel si traim o altfel de realitate.
In ceea ce ma priveste,lumea reala,de care sunt inconjurata,e plina de intamplari,fie ca sunt ele placute,fie ca nu.Dar,asa cum am scris mai sus,obisnuiesc sa ratacesc intr-o lume a fanteziei iar cand ma intorc,prefer sa aduc cu mine o bucatica de speranta,de zambet,de voie buna.
Cu ajutorul lor am admirat o multime de tablouri,mi-am croit drum in lumi nemaivazute,am colindat poteci pe care niciun picior de om nu le-a atins vreodata.
Imi place sa ma pierd,sa ratacesc intr-o lume doar a mea.Fruct al propriei mele imaginatii.Uneori mi-as dori sa pot ramane acolo,uitata,fara cale de intoarcere.
Dar totusi,poate e bine ca ma intorc la realitate.Si stii de ce?Pentru ca de fiecare data cand ajung aici,in adevarata realitate,incerc sa aduc un aer de mister,un val de zambete si speranta.
De ce am spus "adevarata realitate"? Ei bine,pentru ca,de cele mai multe ori,realitatea mea nu e si realitatea ta.Ce simt eu nu simti si tu.Sau poate simti,dar altfel.Tocmai din aceasta cauza suntem atat de minunati,noi oamenii.Oricat de asemanatori am fi,chiar daca traim in aceeasi zona,calcam pe acelasi pamant,vedem cu totul altfel si traim o altfel de realitate.
In ceea ce ma priveste,lumea reala,de care sunt inconjurata,e plina de intamplari,fie ca sunt ele placute,fie ca nu.Dar,asa cum am scris mai sus,obisnuiesc sa ratacesc intr-o lume a fanteziei iar cand ma intorc,prefer sa aduc cu mine o bucatica de speranta,de zambet,de voie buna.
Comentarii
Trimiteți un comentariu