Treceți la conținutul principal

=)

Ziua de astazi a fost extraordinar de lunga.Am plecat de acasa la 7 dimineata si m-am intors la 9 seara.
Toata ziua mi-am "pierdut-o" la cursuri(doar trei)si asteptand/plimbandu-ma ca nebuna(noroc ca nu eram singura)prin Brasov.

Daca oricum aveam de asteptat mult timp pana cand incepea unul dintre cursuri,una dintre colege ne-a rugat sa mergem cu ea la biblioteca pentru a-si putea kua nu stiu ce carte.Auzise ca biblioteca respectiva este undeva vis-a-vis de Aula Universitatii...Bun,usor de zis,mai greu de gasit.

Ajungand in dreptul Aulei,negasind biblioteca respectiva,ne-am gandit ca ar fi mult mai indicat sa intrebam pe cineva.In calea noastra a iesit o doamna(foarte draguta).Super,ne putem pune planul in aplicare!Acea doamna nu stia unde se afla locul pe care-l cautam noi.Ok,i-am multumit si ne-am vazut de cautare.
Colega mea a intrat in cladirea universitatii pentru a merge la o alta biblioteca decat cea pe care o cauta.Eu,alaturi de alte doua colege,am ramas afara pentru a o astepta,cu gandul ca aceea era ocazia noastra de a ne mai aerisi creierul,nu de alta dar saracu' era...varza!
Stand acolo afara,razand ca nebunele din fel de fel de lucruri prostesti,apare doamne de mai-nainte.Ne cautase pentru a ne spune locatia unei alte biblioteci care,cu siguranta,ne-ar fi fost de ajutor pentru a gasi toate cartile de care avem nevoie!Fiul dumneaei(suna ciudat scris,asa se scrie? :)) )terminase facultatea si studiase in limba rusa.Cartile de care avea el nevoie nu le gasea oriunde,ci doar la biblioteca respectiva.
Ne-a explicat femeia cum sa ajungem,i-am multumit,si...sincer va spun ca am ramas impresionata.
Mi s-a parut super dragut ca o doamna in toata regula(in cazul de fata)sa se intoarca din drumul ei,sa ne caute(pe noi,4 studente zapacite) pentru a ne informa in legatura cu o alta biblioteca in care cu siguranta vom gasi ceea ce vom avea nevoie.

Chiar am ramas impresionata.Cu ocazia asta vreau sa multumesc tuturor celor care mai fac lucruri bune in viata asta,fara a astepta ceva in schimb.Oricum totul pare atata de trist,urat,rau(referitor la ce-i in jur,numai crime,violuri,rapiri,desfintari de spitale,etc.)

Asa ca...va multumesc tuturor celor care incercati sa aduceti zambetul pe buzele cuiva,in orice maniera,si celor care incearca sa faca ceva bun in tot raul din jur:)

O seara frumoasa!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Respect

Nu am trait atunci...si imi pare rau. "Atunci" = vremuri in care respectul era pe primul loc. Urasc sa ascult cuvintele si sa nu vad faptele,dar urasc si mai tare sa vad altfel de fapte. Uneori am impresia ca sunt plina de ura.Si incerc sa scap de ea,dar anumite lucruri mi-o aduc din nou in minte. Urasc oamenii care spun ca le pasa si de fapt de ignora.Pai daca nu ma vrei in viata ta,e simplu...lasa-ma sa plec. In ultima perioada am trecut prin niste stari total contradictorii.Iubire-ura;neincredere-increde;putere-slabiciune...Am obosit,psihic. Da,sunt tanara,dar nu imi plac oamenii ipocriti!Si ma bucur ca avem abilitatea de a alege.Insa,ma intreb,stim,de fapt,de la inceput ce alegem? Ok,imi trebuie o balanta! Dar ce vorbesc?! Eu insami am ascendentul in aceasta zodie...Deci,trebuie sa cantaresc! :)

Pentru voi...toti!

            Tinand cont ca astazi a fost 8 Martie (Ziua Mamei sau Ziua Femeii), am incercat sa aflu de la barbati ce inseamna aceasta pentru ei. Inainte de a scrie raspunsurile lor, as vrea sa scriu cateva dintre “definitiile “ femeii rostite de anumite personalitati… Femeia este o mâncare pentru zei, gătită de diavoli – William Shakespeare Femeia este un cadou care te alege – Georges Brassens Femeia este muzica rătăcita în carne – Emil Cioran Femeia este lucrarea de diplomă a lui Dumnezeu la examenul de estetică – Vasile Ghica Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lăsa extraordinarul să pătrundă în lume - Gabriel Liiceanu Femeia, prin frumuseţea ei fizică şi morală, este marele stimulent al vieţii pentru omul normal, pictor, sculptor, muzician, poet, filosof şi om de ştiinţă, ca şi când în fiinţa ei şi-ar fi dat mâna toate cele nouă muze, fiice ale lui Zeus şi ale zeiţei Mnemosina – Dan Begu Femeia e forta motrica a vi...

Vorbe,ganduri asternute

Ma gandeam la mine.La ce sunt,la ce fac,la ce vreau.Un singur raspuns mi-a venit in minte pentru toate trei intrebarile.Sunt un pictor.Ce-i drept,nu asemeni lui Picaso sau Stefaniei Nistoreanu  . Eu sunt pictorul propriei mele vieti.Imi pictez fiecare zi in functie de starea care ma incerca.Uneori folosesc doar griul,alte ori doar albastrul,iar acum...acum nici nu stiu,cred ca am un curcubeu,dar am adaugat si cele doua nonculori,alb si negru.Am strans o multime de tablouri.Cate zile atatea imagini.Urmatotul vreau sa reprezinte viitorul,si la el sa ma opresc.M-am saturat sa ilustrez zile trecute,acum vreau unul care sa imi arate calea catre viitor. Cu acest pod imi voi incepe tabloul,dupa care voi adauga toate lucrurile,peisajele,sperantele,sentimentele.