Asta este continuarea povestii,de fapt o alta parte a acesteia. :)
"Inca imi bate inima mult prea tare.Am impresia ca in locul
ei e asezata o pasare Colibri care da neincetat din aripi.Stainul de langa
mine,care sper sa nu mai fie un strain,acum ca vom purta o conversatie(asta in
cazul in care ma pot opri din zambit si ii pot raspunde la intrebarea pe care
mi-a adresat-o deja,si pe care am auzit-o foarte slab din cauza valului care
mi-a astupat urechile).
-Aa,sunt Rebeca,incantata,deasemenea.Care e numele
lui?Vai,acum mi l-a spus,s-a prezentat frumos si eu nu am inteles.Cat de
tampita pot fi?Mai mult de atat nu cred.
-Imi pare rau daca v-am deranjat asezandu-ma langa tine.Dar
am facut lucrul acesta la acceptul dumneavoastra.
Imi vorbea cu “dumneavoastra”.Hm,educat.De fapt,ce vorbesc,normal
ca o facea,eram doi necunoscuti.
-Nu,nu,imi pare bine ca v-ati asezat la aceasta masa,din
moment ce prietenele mele au plecat.Nu vroiam sa-mi beau cafeaua de una
singura.
Speram sa nu observe modul in care am accentuat “prietenele
mele”.Poate am facut-o doar in gand,totusi.
Am stat mai mult decat as fi crezut,in compania acestei
personae incantatoare.
Acum,din nou singura in patul meu.Pat care,in momentul de
fata,mi se parea mult prea mare pentru o singura persoana,mi-am amintit numele
lui.Il cheama Filip.
Filip,intotdeauna mi-a placut acest nume.Sper ca nu i-am
creat o impresie proasta.Sper ca roseate din obrajii mei nu a fost chiar atat
de pronuntata incat sad ea de gol micuta pasare Cilibri care luase locul inimii
mele…
-Opreste-te,Rebeca,ce faci?Te gandesti mult prea mult la
acest barbat.Revino-ti!!
Doamne,cat sunt de nebuna,am inceput sa vorbesc si sa rad de
una singura.Daca m-ar vedea cineva ar spune ca am luat-o pe aratura,bine de
tot.
Dar cum sa nu visez cand acest barbat,la despartire,mi-a
spus:
“-Ne intalnim si maine,atunci,la
aceeasi ora? “
M-a invitat pe mine?!
De bine ce am atipit a inceput sa sune telefonul…Cine
altcineva putea fi?Ei bine,Anca!
-Spune-mi!!TOT!
Ce ton “poruncitor”.De ce o intereseaza.Nu e suficient ca
m-a lasat singura?Nu ii spun nimic.Se poate da peste cap,si tot nu-i zic nimic!
-Mi-a dat intalnire maine,la
aceasi ora!Iti vine sa crezi?Miee!!
Mda,se pare ca degeaba mi-am spus ca nu ii voi vorbi despre
asta,sunt prea entuziasmata sa tac!
-Super!Deci maine
vei merge singura la cafenea!Deci…nu vei mai fi singura!Deci vom putea iesi cu
totii la intalniri!Deci ne vom distra!!!!O sun pe Iulia sa o anunt!Vai ce veste
buna!
Mi-a inchis.De ce a fost atat de entuziasmata?E un simplu
barbat,e prea frumos totul sa fie adevarat.O sun sa ii spun sa se calmeze…
Ceasul suna,suna si iar suna si eu nu ma pot trezi!De fapt
pot dar…ei bine,nu vreau ca totul sa fie doar un vis!Un oftat lung mi-a iesit
din piept.Ma doare numai gandul ca as fi putut visa.Dar si daca e asa,ce are?A
fost un vis frumos!Nu?
Nu am stat prea mult sa imi aleg tinuta,incaltamintea,in
dimineata asta.
Acum stau,singura la masa de la cafenea(asta era un semn ca
nu am visat,eram singura,nu cu prietenele mele)si mi-am comandat obisnuita
cafea cu putin zahar.
Cum am spus,nu am stat mult sa-mi aleg tinuta.Port o rochita
crem cu imprimeu floral(o nuanta mai inchis)si sandalele mele rosii(pe care
vreau sa le consider norocoase).
Pierduta in ganduri,dintr-o data aud o voce,vag
cunoscuta,din spatele meu.Ce tare am tresarit!!Era tot el!Da,el…era acolo,in
picioare,langa scaunul meu!
Zambetul mi-a reaparut pe chip iar micuta Colibri s-a
cuibarit din nou in piept!"
...
...
Comentarii
Trimiteți un comentariu