Stau si ascult melodia asta si mintea nu ezita sa-mi evadeze din temnita propriilor mele ganduri.
Alearga spre mine fel de fel de imagini alb negru.Sunt si eu in "peisaj",doar ca o Teodora "veche".Port o fusta mulata pana sub genunchi(cum spuneam,nu imi dau seama de culoare din cauza ca totul e alb negru),o bluza draguta cu maneca scurta(ca doar e vara afara)si o palarie.De sub palarie se ivesc niste bucle jucause,deschise la culoare.Ma aflu pe o strada luminata iar in lumina lampaselor se vad picaturile de ploaie care-mi lovesc usor pielea.Nu sunt singura.Ma aflu la bratul celui care imi e iubit,sau...poate mai mult de atat.Pasim pierduti in propria noastra iubire,pe strada umeda pe care se astern soaptele ploii.Ma invarte,ma lasa pe spate dupa care ma saruta.Eu,cu ajutorul lui,ma ridic chicotind si ne vedem de drum.Of,dar ce aiurita sunt!Am uitat sa spun lucruri despre el.Poarta frac si palarie,in mana tine o umbrela(in cazul in care ploaia ar bate mai tare)pe post de baston.Zambetul lui e cel mai frumos accesoriu pe care o fata l-ar putea purta.Licarirea din ochii lui imi spune multe.Nu am nevoie de cuvinte pentru a cunoaste iubirea pe care mi-o poarta.Nu mai conteaza nimic.Suntem doar noi doi,intr-o seara minunata de vara,dansand printre picaturi marunte de ploaie.
Tie iti e frica de ceva?De cineva?Sau poate ai un cosmar care ti se repeta? Mie da,imi e frica de anumite lucruri,poate ca unele dintre ele sunt banale,insa pe mine ma inspaimanta. Ei bine,de cand sunt mica ma "urmareste" un cosmar: Sunt in mijlocul unui cerc format din oameni care se tin de mana si incep sa se invarta. Liderii cercului sunt tati si "Mona Lisa"(da,tabloul lui Da Vinci-care,atunci cand il vad,ma trec fiorii).Toti cei care fac parte din cerc ma privesc fix,si se invart,se invart repede,tot mai repede,pana cand se apropie de mine.In tot acest timp,pe fundal se aude o muzica...nu pot sa descriu.E linistitoare dar in acelasi timp inspaimantatoare!Sa revin,intentia celor din cerc e sa ma omoare.Insa,de fiecare data cand ajung langa mine,ma trezesc tipand,plangand. Stiu de la ce a pornit cosmarul,in urma carei intamplari.Dar totusi sunt curioasa ce inseamna.Ce mesaj imi trimite inconstientul(asa cum a sustinut Freud)?Cum pot scapa de frica aia terib...
Comentarii
Trimiteți un comentariu