Treceți la conținutul principal

Raspunsuri pentru doua intrebari

O continuare a unei postari mai vechi...Dar in acelasi timp un raspuns la o alta intrebare...(De unde stii ca iubesti?)

Nu stiu daca pentru ceilalti iubirea are aceeasi semnificatie,aceleasi "semne" ca pentru mine.
Eu am fost inconjurata de acest sentiment.Am avut norocul sa vad un cuplu care a trecut prin multe dar nu au incetat sa se iubeasca,sa fie unul langa celalalt in fiecare moment al vietii.Sunt convinsa ca asa ii voi vedea mereu.Este vorba despre parintii mei.Nu au avut o viata usoara si au avut parte de multe impedimente,insa,in ciuda tuturor gurilor rele au continuat sa se trezeasca in fiecare dimineata unul langa celalalt,sa faca haz de necaz si sa isi spuna "Te iubesc!"

Nu am anii lor de experienta in spate,dar nu sunt de parere ca aceasta(experienta) formeaza,intru totul,iubirea,relatia de cuplu.
Acum vorbesc de o iubire matura,nu de acea iubire adolescentina,cu fluturi in stomac,nopti nedormite,lacrimi si alte lucruri.Vorbesc despre iubirea care iti lasa somnul in pace,care iti aduce zambetul in zorii zilei si speranta zilei de maine.De iubirea care,acum,crezi ca va dura.
Ce-i drept,intampini nesigurante uneori,dar treci peste pentru ca mereu descoperi cate ceva la partener care te face sa te indragostesti in mod repetat de el...sau poate redescoperi lucruri pe care le-ai uitat.
De unde stii ca iubesti?Nu pot sa spun.Nu cred ca trebuie sa ai motive.Pur si simplu simti lucrul asta.
Cateva "semne",sa zic asa,din punctul meu de vedere... :
*Preferi sa petreci timpul in compania lui,nu in a altcuiva...
*Zambesti fara motiv cand te gandesti la el.
*Iti apare in gand de N ori pe zi.
*Astepti cu nerabdare cate un semn.
*Nu ai nevoie de motiv pentru a-l vedea,a-l auzi.
*Esti trista atunci cand stii ca nu e bine,si nu poti face nimic pentru asta.
*Te dor reprosurile venite din partea lui,chiar daca el nu le considera urate.
*Te face sa razi.
*Esti in stare sa renunti la anumite lucruri pentru el.
*Fara sa vrei,te gandesti la un viitor alaturi de el.
*Simti o oarecare teama de a-l pierde.
*Consideri ca te poti muta pe cel mai inalt varf de munte daca esti cu el.
*Schimbi anumite lucruri la tine,chiar si fara sa iti dai seama,numai sa stii ca totul va fi bine.
*Zambesti la gandul ca si maine iti va fi alaturi.
*Atunci cand esti trista si te strange in brate simti ca uiti de tot,si ca ti-ai gasit locul in lume.Exact ca o piesa de puzzle care se potriveste perfect in locul acela gol.
*Spui cuvintele alea grele pe care nu credeai ca le vei spune cuiva vreodata.


Sunt atatea s-atatea lucruri care demonstreaza iubirea.Nu sunt suficiente cuvintele,niciodata nu au fost.
Mereu am fost de parere ca,uneori,cuvintele sunt rele.Ce-i drept,nu omoara omul,insa il sfasaie pe dinnauntru.Iar cand vine vorba de iubire,demonstreaza acest lucru,pentru ca demonstrand,sunt sigura ca vor veni si cuvintele potrivite.
Fiti sinceri unii cu altii,nu spuneti lucruri pentru ca "asa trebuie",spuneti lucruri pentru ca simtiti.

P.S.Ieri vorbeam cu o prietena despre "ce am face daca am mai avea o singura zi de trait".
Raspunsul ei a fost in felul urmator: "M-as ruga sa mi se ierte pacatele."
Eu nu mai gandit la asa ceva,sincera sa fiu...Eu am raspuns asa: "Eu,daca as sti ca mai am o singura zi pe Pamant,probabil as incerca sa imi petrec timpul cu toti cei care mi-au fost dragi.Mi-as imbratisa familia si prietenii si le-as spune ca-i iubesc.Dupa care as face o masa,la care sa-i strang pe toti,sa stiu ca sunt alaturi de mine.Langa mine ar sta el,iti dai seama ca nu m-as dezlipi nicio secunda de mana lui.Dupa ce am termina de mancat,as ramane doar eu cu el.I-as spune ca il iubesc,si as vreau sa fim unul..."

Si raspunsul la intrebarea "Ce ai face daca ai mai avea o singura zi de trait?" e un "semn" ca iubesti.
Parerea mea:)

Voi ce raspuns aveti la intrebarea de mai sus?
O zi frumoasa!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Melancolie

M-a cam apucat melancolia de mana,si vad ca vrea sa ma traga alaturi de ea,in fundul patului desfacut si plin de lacrimi uscate. Asa as vrea sa dau vina pe vremea asta cacacioasa,dar nu pot,stiu ca nu din cauza ei am starea asta de tot rasul altora,nu al meu. Vad ca lacrimile incearca din rasputeri sa-mi mangaie obrazul,dar genele se impotrivesc,vor sa le tina captive in temnita ochilor. Doua tot au reusit sa evadeze,dar pupilele joaca rolul paznicilor,poate isi vor face si ele bine meseria la fel cum au facut jardienii plamani in postarea de mai jos. Butoiul de lacrimi uitate a iesit putin la suprafata oceanului de melancolie,dar poate am sansa sa gasesc o sticluta de fericire.Pune o picatura pe o foaie veche,scrie cu ea sarutul tau,bag-o in sticluta si arunc-o pe marea mea,pentru a-mi aduce zambetul asa cum faci mereu. O voi astepta!

Vis

Uneori ma uimeste subconstientul meu.Cat de departe poate sa ajunga!?Cat de intortocheate pot fi unele vise!?Mi-ar placea chiar mult sa le descifrez,dar doar pe unele dintre ele,nu pe toate. E atat de ciudat cum poti disparea dintr-un loc intr-altul in mai putin de o fractiune de secunda dar actiunea ramane aceeasi,cum din urata uratelor esti mai frumoasa decat zeita frumusetii,cum vorbesti cu mama in corpul tatalui... De ce scriu acum despre vise?Ei bine,din cauza ca noaptea trecuta am avut un vis foarte ciudat si am incercat sa-i dau de cap,sa vad de la ce a pornit totul. Mie-mi plac mult povestile,legendele si chestiile de genu.Am o pretena care,saraca,e inebunita,de fiecare data cand aflu ceva nou ii spun si ei,ii multumesc ca ma asculta chiar si atunci cand,poate,nu vrea(la fel e si cu proverbele,imi plac proverbele,si am momente in care la fiecare fraza trebuie sa adaug cate unul,bineinteles sa aiba legatura cu subiectul),din nou,multumesc Andreea ! Asa,sa scriu in continuare tre...

Crini

Uneori vantul din exterior se inteteste in interiorul trupului meu.Inima e o piatra agatata de lantic,o piatra in multe culori stravezii.Acesta este motivul pentru care ecoul vantului rasuna din toate colturile.Venele fiind goale,motorul fiind stricat. Inelul negru de pe deget incearca sa semnifice legatura pe care o am cu cinii,cu crinii albi asezati frumos in vaza,in vaza unui pictor care isi aranjeaza pe panza toata bucuria,tristetea... Trandafirii uscati se odihnesc si acum pe birou.Asteapta ziua in care vor invia,in care isi vor recapata culoarea de altadata. Ei sunt singurii care stiu ca in acea zi vei veni tu cu o vaza plina de crini albi.Tu vei fi cel care le va reda culoare,care va reda inimii forma si textura initiala si care va transforma inelul negru intr-unul plin de cuvinte. Crinii imi stiu secretul,imi stiu gandurile,ma stiu pe mine.Nu pe cea care se zareste in oglinda,ci pe cea care se oglindeste in ochii albastrii uneori inundati de lacrimi,fie ca sunt ele de fericire ...