Treceți la conținutul principal

=)

Ziua de astazi a fost extraordinar de lunga.Am plecat de acasa la 7 dimineata si m-am intors la 9 seara.
Toata ziua mi-am "pierdut-o" la cursuri(doar trei)si asteptand/plimbandu-ma ca nebuna(noroc ca nu eram singura)prin Brasov.

Daca oricum aveam de asteptat mult timp pana cand incepea unul dintre cursuri,una dintre colege ne-a rugat sa mergem cu ea la biblioteca pentru a-si putea kua nu stiu ce carte.Auzise ca biblioteca respectiva este undeva vis-a-vis de Aula Universitatii...Bun,usor de zis,mai greu de gasit.

Ajungand in dreptul Aulei,negasind biblioteca respectiva,ne-am gandit ca ar fi mult mai indicat sa intrebam pe cineva.In calea noastra a iesit o doamna(foarte draguta).Super,ne putem pune planul in aplicare!Acea doamna nu stia unde se afla locul pe care-l cautam noi.Ok,i-am multumit si ne-am vazut de cautare.
Colega mea a intrat in cladirea universitatii pentru a merge la o alta biblioteca decat cea pe care o cauta.Eu,alaturi de alte doua colege,am ramas afara pentru a o astepta,cu gandul ca aceea era ocazia noastra de a ne mai aerisi creierul,nu de alta dar saracu' era...varza!
Stand acolo afara,razand ca nebunele din fel de fel de lucruri prostesti,apare doamne de mai-nainte.Ne cautase pentru a ne spune locatia unei alte biblioteci care,cu siguranta,ne-ar fi fost de ajutor pentru a gasi toate cartile de care avem nevoie!Fiul dumneaei(suna ciudat scris,asa se scrie? :)) )terminase facultatea si studiase in limba rusa.Cartile de care avea el nevoie nu le gasea oriunde,ci doar la biblioteca respectiva.
Ne-a explicat femeia cum sa ajungem,i-am multumit,si...sincer va spun ca am ramas impresionata.
Mi s-a parut super dragut ca o doamna in toata regula(in cazul de fata)sa se intoarca din drumul ei,sa ne caute(pe noi,4 studente zapacite) pentru a ne informa in legatura cu o alta biblioteca in care cu siguranta vom gasi ceea ce vom avea nevoie.

Chiar am ramas impresionata.Cu ocazia asta vreau sa multumesc tuturor celor care mai fac lucruri bune in viata asta,fara a astepta ceva in schimb.Oricum totul pare atata de trist,urat,rau(referitor la ce-i in jur,numai crime,violuri,rapiri,desfintari de spitale,etc.)

Asa ca...va multumesc tuturor celor care incercati sa aduceti zambetul pe buzele cuiva,in orice maniera,si celor care incearca sa faca ceva bun in tot raul din jur:)

O seara frumoasa!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Melancolie

M-a cam apucat melancolia de mana,si vad ca vrea sa ma traga alaturi de ea,in fundul patului desfacut si plin de lacrimi uscate. Asa as vrea sa dau vina pe vremea asta cacacioasa,dar nu pot,stiu ca nu din cauza ei am starea asta de tot rasul altora,nu al meu. Vad ca lacrimile incearca din rasputeri sa-mi mangaie obrazul,dar genele se impotrivesc,vor sa le tina captive in temnita ochilor. Doua tot au reusit sa evadeze,dar pupilele joaca rolul paznicilor,poate isi vor face si ele bine meseria la fel cum au facut jardienii plamani in postarea de mai jos. Butoiul de lacrimi uitate a iesit putin la suprafata oceanului de melancolie,dar poate am sansa sa gasesc o sticluta de fericire.Pune o picatura pe o foaie veche,scrie cu ea sarutul tau,bag-o in sticluta si arunc-o pe marea mea,pentru a-mi aduce zambetul asa cum faci mereu. O voi astepta!

Vis

Uneori ma uimeste subconstientul meu.Cat de departe poate sa ajunga!?Cat de intortocheate pot fi unele vise!?Mi-ar placea chiar mult sa le descifrez,dar doar pe unele dintre ele,nu pe toate. E atat de ciudat cum poti disparea dintr-un loc intr-altul in mai putin de o fractiune de secunda dar actiunea ramane aceeasi,cum din urata uratelor esti mai frumoasa decat zeita frumusetii,cum vorbesti cu mama in corpul tatalui... De ce scriu acum despre vise?Ei bine,din cauza ca noaptea trecuta am avut un vis foarte ciudat si am incercat sa-i dau de cap,sa vad de la ce a pornit totul. Mie-mi plac mult povestile,legendele si chestiile de genu.Am o pretena care,saraca,e inebunita,de fiecare data cand aflu ceva nou ii spun si ei,ii multumesc ca ma asculta chiar si atunci cand,poate,nu vrea(la fel e si cu proverbele,imi plac proverbele,si am momente in care la fiecare fraza trebuie sa adaug cate unul,bineinteles sa aiba legatura cu subiectul),din nou,multumesc Andreea ! Asa,sa scriu in continuare tre...

Crini

Uneori vantul din exterior se inteteste in interiorul trupului meu.Inima e o piatra agatata de lantic,o piatra in multe culori stravezii.Acesta este motivul pentru care ecoul vantului rasuna din toate colturile.Venele fiind goale,motorul fiind stricat. Inelul negru de pe deget incearca sa semnifice legatura pe care o am cu cinii,cu crinii albi asezati frumos in vaza,in vaza unui pictor care isi aranjeaza pe panza toata bucuria,tristetea... Trandafirii uscati se odihnesc si acum pe birou.Asteapta ziua in care vor invia,in care isi vor recapata culoarea de altadata. Ei sunt singurii care stiu ca in acea zi vei veni tu cu o vaza plina de crini albi.Tu vei fi cel care le va reda culoare,care va reda inimii forma si textura initiala si care va transforma inelul negru intr-unul plin de cuvinte. Crinii imi stiu secretul,imi stiu gandurile,ma stiu pe mine.Nu pe cea care se zareste in oglinda,ci pe cea care se oglindeste in ochii albastrii uneori inundati de lacrimi,fie ca sunt ele de fericire ...