Treceți la conținutul principal

Dragii mei..


Dragii mei,tocmai a fost ora Pamantului.Nu stiu daca voi ati stins becurile,televizoarele,macar acum,in ziua asta,o ora,dar eu am stins.Am stat pe intuneric impreuna cu mama mea si am povestit amintiri din copilarie,atat a ei cat si a mea.Si anul trecut intunericul si-a facut loc in viata mea macar pentru o ora.Stiu ca atunci am facut baie la lumina lumanarilor cu muuulta spuma.Tot anul trecut,cam pe vremea asta,am scris o poezie.Acum nu am mai scris alta noua dar o voi rescrie pe aceea:

O ora

Putin intuneric
O viata mai buna.
Un pic de speranta
Se prinde de-o mana,
De-o mana fragila
Lipita de-un suflet
Un suflet?!Argila!
Un strigat,un cuget!
O lume mai buna
Putin intuneric,
O viata lumina.

Si ca tot veni vorba de ore,la noapte vine vara.Sa-i deschideti portile!Nu o lasati sa bata de mai multe ori astfel incat sa plece cu pasi repezi spre alte tari,va rog.Eu probabil o voi astepta in vis,voi asculta cu mare atentie diferenta dintre bataile in usa ale iernii si cele ale ei.Voi incerca sa nu confund acel minuscul suflu.Si..sa spun totusi clar ce am vrut sa scriu: ora 03:00 se transforma in ora 04:00-trecem la ora de vara.
Nu uitati sa va potriviti ceasurile,fiti in rand cu domnisoara/doamna(nu te considera jignita draga mea)Vara,sa nu o suparam,sa nu plece.Sa stea,sa ne stranga in brate cat se poate de mult timp.Eu una ma las purtata de parfumul ei si inlantuita de mainile ei.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Melancolie

M-a cam apucat melancolia de mana,si vad ca vrea sa ma traga alaturi de ea,in fundul patului desfacut si plin de lacrimi uscate. Asa as vrea sa dau vina pe vremea asta cacacioasa,dar nu pot,stiu ca nu din cauza ei am starea asta de tot rasul altora,nu al meu. Vad ca lacrimile incearca din rasputeri sa-mi mangaie obrazul,dar genele se impotrivesc,vor sa le tina captive in temnita ochilor. Doua tot au reusit sa evadeze,dar pupilele joaca rolul paznicilor,poate isi vor face si ele bine meseria la fel cum au facut jardienii plamani in postarea de mai jos. Butoiul de lacrimi uitate a iesit putin la suprafata oceanului de melancolie,dar poate am sansa sa gasesc o sticluta de fericire.Pune o picatura pe o foaie veche,scrie cu ea sarutul tau,bag-o in sticluta si arunc-o pe marea mea,pentru a-mi aduce zambetul asa cum faci mereu. O voi astepta!
Un comentariu
Citiți mai multe

Vis

Uneori ma uimeste subconstientul meu.Cat de departe poate sa ajunga!?Cat de intortocheate pot fi unele vise!?Mi-ar placea chiar mult sa le descifrez,dar doar pe unele dintre ele,nu pe toate. E atat de ciudat cum poti disparea dintr-un loc intr-altul in mai putin de o fractiune de secunda dar actiunea ramane aceeasi,cum din urata uratelor esti mai frumoasa decat zeita frumusetii,cum vorbesti cu mama in corpul tatalui... De ce scriu acum despre vise?Ei bine,din cauza ca noaptea trecuta am avut un vis foarte ciudat si am incercat sa-i dau de cap,sa vad de la ce a pornit totul. Mie-mi plac mult povestile,legendele si chestiile de genu.Am o pretena care,saraca,e inebunita,de fiecare data cand aflu ceva nou ii spun si ei,ii multumesc ca ma asculta chiar si atunci cand,poate,nu vrea(la fel e si cu proverbele,imi plac proverbele,si am momente in care la fiecare fraza trebuie sa adaug cate unul,bineinteles sa aiba legatura cu subiectul),din nou,multumesc Andreea ! Asa,sa scriu in continuare tre...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Crini

Uneori vantul din exterior se inteteste in interiorul trupului meu.Inima e o piatra agatata de lantic,o piatra in multe culori stravezii.Acesta este motivul pentru care ecoul vantului rasuna din toate colturile.Venele fiind goale,motorul fiind stricat. Inelul negru de pe deget incearca sa semnifice legatura pe care o am cu cinii,cu crinii albi asezati frumos in vaza,in vaza unui pictor care isi aranjeaza pe panza toata bucuria,tristetea... Trandafirii uscati se odihnesc si acum pe birou.Asteapta ziua in care vor invia,in care isi vor recapata culoarea de altadata. Ei sunt singurii care stiu ca in acea zi vei veni tu cu o vaza plina de crini albi.Tu vei fi cel care le va reda culoare,care va reda inimii forma si textura initiala si care va transforma inelul negru intr-unul plin de cuvinte. Crinii imi stiu secretul,imi stiu gandurile,ma stiu pe mine.Nu pe cea care se zareste in oglinda,ci pe cea care se oglindeste in ochii albastrii uneori inundati de lacrimi,fie ca sunt ele de fericire ...
3 comentarii
Citiți mai multe